Poezie
V I S U L
2 min lectură·
Mediu
Cand din cetatea inaltei bolti coboara luna
Razele astrului nocturn vreau sa-mi impleteasca cununa.
Sa fiu regina universului infinit
Unica prin tot ce-mi doresc, prin spirit.
Sa am puteride magician,
Sa pot sa zbor, sa am élan;
Si viata sa fie doar un joc
O piesa de teatru in care am noroc.
Iar daca de-acest simplu joc ma plictisesc
Alaturi de Luceafar sa sclipesc,
Sa visez si eu la nemurire
Si-n veci sa nu paleasca aceasta sclipire.
Dar poate eternitatea ma sperie
Cu toate ca si-o doreste orice fiinta vie.
Mai bine o viata scurta, anonima, fericita
Decat una lunga, trista si neimplinita.
Si totusi, daca din codru rupi o ramurea
Ce-i pasa codrului de ea
Ce-i pasa unei lumi intregi
De existenta mea ?
Alaturi de razele astrului nocturn eu mai visez,
Ma simt in siguranta si-mi creez
Un destin, o piesa sau un joc
In care sunt om, actor sau poate foc.
Cand din cetatea inaltei bolti coboara luna,
Iar soarele imi va desface cununa
Voi reveni la ceea ce am fost
O fiinta simpla si poate fara rost.
Unde esti luna cu razele tale ?
Urasc acest astru : Soarele.
Te astept diseara, stiu ca ai sa vii
Sa ma faci din nou regina lumii !
012.255
0
care pt mine inseaman ca nu am facut nimic dar poezia ta e super sincer