Poezie
Păpuși de cârpă
1 min lectură·
Mediu
Dacă mi-ar scrâșni
Printre dinți
Țărână
Dacă în vene
Ar curge
Uimirea
Că dealurile
Toamna
Descompun lumina
Pentru a o face
Întreagă
Pură fecioară
Sub pașii noștri
Gârboviți de vină
De nu ne mai curăță
Nici viscole
Nici moarte
Aș plânge șoptit
La margini de codru
Toată lumea
Ce doar o visez
Căci nu știu face
Păpușile de cârpă
Să râdă altfel
Decât știrb
Descompus
Iar capul le cade
Nu au nici iluzii
De-a fi marionete
Se las-aruncate
Prin praf
Mucegaiuri
Dar convinse
Că viața e doar un adagio
Și zdrențe, zdrențe
M-aș usca pe soba bunicii
Așteptând un om
Să mă descoasă
Și sufletul
Să și-l ascundă
În spatele ochilor mei.
001855
0