Poezie
Autoexil
1 min lectură·
Mediu
Paharul meu e tot mai gol,
E tot mai mică partea plină,
Dar îmi asum un ultim rol
În vremea ce va fi să vină.
Plătesc prezentului obol
Cu-o viață tristă, de rutină;
Paharul meu e tot mai gol,
E tot mai mică partea plină.
Pământului i-aș da ocol
Și-ntr-un iglu, pe o colină,
M-aș exila pe veci la pol
Să scap de-a șefilor rutină.
Paharul meu e tot mai gol!
00895
0