Poezie

Hronicul varstelor

2 min lectură·5 ianuarie 2006

Mediu

Nici acum nu știm în ce emisferă

a sufletelor, a simțurilor, a umorilor

ne aflăm

Brândușele calde - de primăvară sau de toamnă? -

întind mâinile mult prea necoapte plăpând

spre scrinul lăcrămărior și sângerărilor

de noapte al mătușii cu chipul alb și cocul negru,

cu scrisori și ziare prin sertare,

croșetând,numărând nasturi și copci și fermoare.

Vântul bate promțător de repede -

- stârnește închipuirile de acum și de demult -

și întinde focurile de pe o casă pe altă casă

Ciudat și nostim cum de sus pare

că ne-am jucat și noi puțin pe pământ -

- și joaca are un sâmbure al ei,

din care am gustat numai umerii goi

Acum stăm cu toții în balconul suspendat al Julietelor,

strigând inodor în aerul pur și numărând:

o casă, două case, trei...

În fond, iubirile mari se câștigă

în turniruri, luptând,

Mimând apropierea -

- așa cum ai scrie pe un rând

din mările unei coale nesfârșit de albe

- un cuvânt într-o limbă indo-europeană,

iar din sensul opus

aparentul echivalent în arabă

două forme ireconciliabile

fiecare pretinzând că \"traducerea nu e aici, eu sunt reper\"

- fiecare un geamăn îngenuncheat,

îmbrățișînd pe celălalt geamăn,

străpunși de săgeți din sensuri opuse

și numărând la ultima suflare

în ritm scurt și mitic: un, doi

002.329

Miruna Gavriliu. “Hronicul varstelor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/miruna-gavriliu/poezie/158995/hronicul-varstelor

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.