Poezie
An-o-timpuri
Adolescentina
1 min lectură·
Mediu
Ploua,
Si lumea intreaga imi pare
Un cazan infinit in care
Ni se scurg sufletele
Pustiite si reci,
Din ce in ce mai tare,
Ca niste melci,
Pe sinuoase poteci
Dinspre munti catre mare
Intr-un efort permanent
De a fi
O raza de soare…
Si ma cuprinde o stare
Sa ma cufund in mare
Si sa fiu meduza
Cu privirea obtuza
Si lipita de soare…
Dar anotimpul acesta ma doare
Pana-n varful degetelor de la picioare
Si-n privirea ochilor umezi si goi
Si simt ca ma-ndoi
De-atata-ncordare
Intre soare si ploi,
Intre tine si noi..
Si nu mai am de mult rabdare
Sa te caut printre nori
Ca si cum as fi o stea
Cazatoare
Inainte si-napoi,
In bratele tale
Calde si moi…
Nu mai pot sa cred
Ca miroase a primavara
Sub vegetatia asta amara
Si-ti jur ca o sa cresc
Intaia oara
Peste tine,
Inauntru si pe dinafara
Caci imi zvacnesc
Tamplele
De-atata vara
Cata zace-n mine..
001.865
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mirela Lungu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 159
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 42
- Actualizat
Cum sa citezi
Mirela Lungu. “An-o-timpuri.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mirela-lungu-0016481/poezie/161354/an-o-timpuriComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.