Maria*

ne-am cunoscut în locul acela paradisul nebunilor avea aproape 50 de ani ploieșteancă ochi albaștri sau verzi nu mai știu cred că fusese frumoasă în tinerețe era mignonă purta tocuri cui și disprețuia bărbații avea o fată de 19 ani ileana brunetă înaltă cu ochi de culoarea cafelei (dependentă de ea) și un bărbat alcoolic ce știa cel mai bine s-o fută dar ea îl iubea platonic pe unu’ de 60 îi spunea ciocu’ și râdea când vorbea despre el era cea mai fericită femeie din lume în fiecare noapte plângea isteric până când lacrimile inundau salonul suspendat între brazi de pe geam se vedea paradisul maria știa să iubească doamne ca nicio altă femeie avea mâini aspre și unghii scurte de mică fusese chelneriță îi servise pe alții niciodată pe ea acum se simțea bătrână & singură fiica ei se îndrăgostise și plecase de-acasă o vizita din când în când la spital voia să se pensioneze medical și să deschidă o mică afacere cu ciocu’ dar nu o lăsa bărbat-su sau ea pe el n-aș putea spune exact în ciuda interminabilelor discuții avute când ieșeam amândouă la țigară în nopțile alea de insomnii și neliniște îmi spunea că nu nu o s-o mai văd niciodată de asta e atât de sinceră cu mine deși am numărul ei de mobil nu am mai căutat-o de-atunci.