Poezie

Maslinil cu doua bolti

1 min lectură·8 septembrie 2018

Mediu

Mi-a tăiat calea Zamolxe! Cobora la mine-n minte,

Îmbrăca stranii veșminte, mii de sulițe, de tânăr,

Le-am luat fără să le număr, că-mi era un bun părinte,

De atuncea port pe munte ploaia cerului pe umăr.

Au trecut atâtea vieți, am crescut o-ntreagă carte,

Lupii-s colorați, în haite ne iubesc până la sânge,

Dorind Lupa ce îmi plânge ori de câte ori e noapte,

După ploaia mea de șoapte lângă focul ce se stinge.

Nu a mai trecut pe-aici niciodată-al meu părinte,

Mi-a rămas fără cuvinte sus pe cer fără să-l cert,

O să-l plâng si o sa-l iert și-apoi poate să mă uite

Mi-a cotrobăit prin minte ca un lup într-un deșert.

Sâmbăta mi-adoarme ploaia in maslinul despicat,

Eu cu sulițe-mbrăcat, tu doar in lacrima dulce,

Lupii-s gata să se culce în al tău primul căscat,

Sunt un alt crucificat, ce e-ndrăgostit de cruce.

001.011

mircea trifu. “Maslinil cu doua bolti.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mircea-trifu-0027513/poezie/14131366/maslinil-cu-doua-bolti

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.