Poezie
Rugaciune nerostita de vreo gura femeiasca
1 min lectură·
Mediu
Am făcut închis în minte, dus pe gânduri, un refren
Rugăciunii nerostită de vreo gură femeiască,
Azi o cântă-un cer de îngeri cu o voce nefirească,
Ascunzându-se de mine, noaptea-n părul tău șaten.
Am făcut un pisc de gheață într-o ceașcă fără toartă,
Să îți răcorească gura când te-oi ajuta să crești,
Sus pe muntele de lavă unde lupii mei se ceartă,
Care să-ți sărute primul fruntea plină de povești.
Ne va țese și măicuța despletind a ta fântână,
Unde Ea își odihnește gându-n fiecare noapte,
Scutece din apa vie să le ducem împreună
Pe-undeva în altă viață tot la sânii ei de lapte.
Îmi duc zilele de mână până la capătul corzii
Și apoi le las orfane să-mi străbată amintirea,
Iară eu și Calliope, jos, pe foi ne creștem plozii,
Să-mpatim în alta viață pe din două, nemurirea.
Astăzi pe același țărm este numai o băltoacă,
Iar la casa de bătrâni, seara toți duhnim a supă,
Muntelui de-i este frig își ia lupii săi la joacă
Apoi ne adunăm în noapte să visăm aceeași Lupă.
00932
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- mircea trifu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 176
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
mircea trifu. “Rugaciune nerostita de vreo gura femeiasca.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mircea-trifu-0027513/poezie/14130158/rugaciune-nerostita-de-vreo-gura-femeiascaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.