Poezie

Inainte de-a se naste

2 min lectură·17 iunie 2018

Mediu

Sprijinindu-se pe aripi stă un înger să creeze

Cel mai dulce început nou-născut al vieții tale,

Lăsând sânul poeziei ochii dragi să-ți alăpteze

Până-i liniștește versul, drumul lacrimilor sale.

Într-o sâmbătă neplânsă, Sfânta Vineri de departe

Scrie-un psalm al veșniciei, pregătită de plecare,

Va fi blânda ta scrisoare necitită nici de moarte,

S-o deschizi de ziua ta, ori de câte ori te doare.

Muntele-mbrăcat în preot prin biserica tăcerii

Stoarce lacrimi din icoane în cazanul de botez

Și-ți descântă cu iubire toată frica-nsingurării

Ghemuită-n labirintul rănilor zidite-n crez.

Tatăl tău înalță-un vis și-l îmbracă în mireasă

Să-l găsești de ziua ta lângă-o primă dimineață,

Mintea sa ar vrea să dea mâna de Cenușăreasă

Unui soare de pe cer, ca un nor să-i fii, pe viață.

Primii pași ce-i faci pe lume sprijinită de un lup

Vor rămâne scriși în vers doar o dată într-un an

O să îl citești crescută și în mintea mea și-n trup,

Când vei deveni baladă, eu atunci voi fi Lipan.

Voi aprinde-o poezie scrisă noaptea-n mintea mea

Să o vezi când te vei naște învelită-n coala albă

Și-o să-ți bat în cuie lupii și toți cerbii-n dușumea

Toata noaptea să-ți fiu munte, iar ei firele de iarbă.

00936

mircea trifu. “Inainte de-a se naste.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mircea-trifu-0027513/poezie/14127338/inainte-de-a-se-naste

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.