Poezie

Parfum de caisa

1 min lectură·26 februarie 2018

Mediu

Mi-a apărut în față-o cale și un curaj să o străbat,

Nici bălți de jale nu erau și nici umbre de piatră,

Ea mă trăgea ca versu-adânc pe chipul ei curbat,

Păream așa uimit și țânc, călcând zăpada-albastră.

Așa ca un nebun strigând ce vrea s-ajungă-acasă,

Pe calea ce-o trecea în gând spre poarta ruginită,

Ce se deschide cu un brânci și mă așez la masă,

Unde m-așteaptă dând porunci o minte istovită.

Mănânc din farfurii de lut și-n cana mea ciobită

Îmi beau din dulcele pământ parfumul de caisă

Și, Doamne, fă să nu-i trezesc lumina ghemuită

Ce-n gândul meu copilăresc a adormit aprinsă.

Coboară sângele pe cale ținând căciula-n mână

Și dacii ce îi dau târcoale îmi tremură pe oase,

Să îl plătească ei pe El că-mi stă lângă bătrână

Cănd iese primul ghiocel din frunzele rămase.

001.078

mircea trifu. “Parfum de caisa.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mircea-trifu-0027513/poezie/14121227/parfum-de-caisa

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.