Poezie

Iubita mea Poveste

1 min lectură·10 august 2017

Mediu

De te-aș prinde-ntre catarge ca o pânză fără vânt

Și te-aș părăsi o clipă, fără să-mi cobori din brațe,

Tu, să mă întrebi de mine și-ți aduc de pe pământ

Marea dragoste-adormită, ce-așteptai să ne înalte.

Pe un deget, fără grabă ți-aș lega un gând de aur,

De te-aș părăsi o clipă și-aș intră la tine-n minte,

Tu, să mă întrebi de mine și-ți ucid un Minotaur,

Încrezut de-atâtea jertfe e acum pe cer cuminte.

Îți voi scrie într-o carte șapte vieți de jurăminte,

De te-aș părăsi o clipă, o voi face chiar de doare,

Nu mai întreba de mine, le fac rănilor morminte,

Tu să fii îngenuncheată, numai de culegi o floare.

Nu te pot purta cu mine, încă-mi ești neodihnită,

De te-aș părăsi o clipă și-aș intra la tine-n vis,

Tu întrebă-mă, iubito, și te-oi dezbrăca de frică,

Să te-mbrac ca pe-o mireasă în petale de cais.

Și apoi să bați din palme, ca un înger din aripi,

De te-aș părăsi o clipă să te scriu într-o poveste,

Strigă-mă și fug la tine, ca un cerb vânat de lupi,

Tu să-mi fii o zâna bună, Eu, acel ce te iubește.

001.148

mircea trifu. “Iubita mea Poveste.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mircea-trifu-0027513/poezie/14111466/iubita-mea-poveste

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.