Poezie

Indrăgostit de o scuza

1 min lectură·19 iulie 2017

Mediu

S-au ofilit și spinii de pe coroana milei,

Aici, bătută-n cuie, e o fântână-adâncă,

Cu apa ei, deschisă e rana-n ochii zilei

Și de a ei oglindă stă sprijinită-o stâncă.

La ciutura fântânii puține-au să ajungă,

Nici stelele din cer nu sorb din ochii ei,

Îmi amintesc de ,,El", era gata să plângă

Uitându-se, la tine, din limpezimi cum bei.

Acuma orice stea se-aprinde să te vadă

Mireasă-n bluză albă cu mii de năsturei,

Tu le reciți din mine și nu le lași să cadă

Și ele-ncep să plângă, la fel ca ochii tăi.

A fost ca niciodată o-ncântătoare scuză

Și fără să-i cer voie, o răstignesc mereu,

Mi-e uneori zeiță, o floare, dar și Muză,

O țin numai pe cruce aici în pieptul meu.

Dorințele străbat deșerturi nou născute,

Ducând, neauzite, spre ochii lumii, sare,

Cer lacrimile toate în dar, necunoscute,

Iubire, și le plângem să înalțăm o Mare.

001.330

mircea trifu. “Indrăgostit de o scuza.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mircea-trifu-0027513/poezie/14110531/indragostit-de-o-scuza

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.