Poezie

Balada mea si-a ta

1 min lectură·11 februarie 2017

Mediu

Există-n mine-o viață, ce nu va înceta,

Unde sunt încă-n brațe și-s încă alăptat

Cu dragoste iubit de mama mea și-a ta

Și răsplătit cu lapte pe buze, parfumat.

Aici nu-mi sângerează mâna de copil,

Când ține disperat ca un arcuș hapsân,,

Ce soarbe din vioara și-ncercă inutil,

Să-ntoarcă melodia din neuitatul sân.

Dar foamea-i, la fel de ne-nțeleaptă

Și-ncepe ca mareea, trezindu-se tiptil,

Când mamele , crescuților așteaptă.

Uitate de demult pe țărmul de copil.

Aici pe amândouă, cu tot ce-au dăruit

O masa le întind pe coala iernii grele,

Cu versuri dulci din tot ce mi-au dorit

Eu le hrănesc acum, pe tine și pe ele

001.115

mircea trifu. “Balada mea si-a ta.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mircea-trifu-0027513/poezie/14102981/balada-mea-si-a-ta

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.