Poezie

Mi-e versul Sclav

1 min lectură·10 februarie 2017

Mediu

M-am rătăcit trecând poarta străină,

Fără să știu c-am fost ales ca sclav,

În lanț sub bolta stâncilor din mină

Scriu lacrimi, în pământul cel jilav.

Și-am devenit stăpân pe-o călimară

Profundă atât cât lanțul meu mă lasă,

Când stă întins e-o coardă de vioară,

Ce-mi cânt pe ea tot dorul de-acasă.

Rănit pierdeam șiroaie de rubine,

Încet ca versul orb ținut de mână,

Cu lanțul de vioară, strâns pe mine

Îmi săpam groapa, ca pe o fântână.

Dar răscolind pământul pân' la apă

Ce-mi amintește de sărutul proaspăt,

Eu, resemnat și-nconjurat de groapă,

Durerea ta ți-o beau până la capăt.

001.085

mircea trifu. “Mi-e versul Sclav.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mircea-trifu-0027513/poezie/14102897/mi-e-versul-sclav

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.