Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Las versul sa te strige

1 min lectură·
Mediu
Izvorul când își caută răspunsul
Sălbăticit pe-un munte de erori,
Nu știe unde-i izvorăște plânsul
Născut din ani și ani de întrebări.
Stă amăgit și-așteaptă amnistia,
Cu lampa încărcată ca o armă
Și își ascunde-n scrisul lui beția,
Ca santinela-n treaza ei cazarmă.
Cu undele în sârmele ghimpate,
Fără curaj abia-și ridică capul,
Își strigă albia să-i vină-aproape
În locul său să nu-i coboare altul.
Îmbujorată-n vis de-atâta trudă,
Ea mă ajunge-ntr-o duioasă haină,
Îmi poartă zestrea, nobila feudă
Și mă cobor în ea, ca fulgii-n iarnă.
001.158
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
87
Citire
1 min
Versuri
16
Actualizat

Cum sa citezi

mircea trifu. “Las versul sa te strige.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mircea-trifu-0027513/poezie/14101758/las-versul-sa-te-strige

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.