Poezie
O-nduiosata Iarna
1 min lectură·
Mediu
Voi vărsa zăpada-ntregă-n călimară,
Chiar de voi tremura, timid, ca fulgul,
Ca brazda câmpului ce vede plugul,
Și o topesc, la piept, ca pe-o fecioară.
Te-am regăsit în mine coală-ntinsă,
Stăteai ascunsă-aici de multe vieți,
Ți-am pus numele clipei mele-aprinsă,
Iubită-n palma mea, să mă desfeți.
Și-ți merg cu grijă-n urma jalei tale,
Sub pașii tăi lași stele nou născute,
Sunt frimituri de raze-n huma moale
Să te găsesc prin versuri necitite.
Și pacea-n mine nu mai pierde sânge,
Acum iubirea mea cunoaște drumul,
Ea te-a găsit dar uneori mai plânge
La fel ca un copil ce-ți pierde sânul.
Stau așternut pe coala clipei tale,
Poeme fac din veșnica secundă,
Cuvinte pline de dorinți carnale,
Încearcă-n ochii tăi să se ascundă.
001.106
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- mircea trifu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 121
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
mircea trifu. “O-nduiosata Iarna.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mircea-trifu-0027513/poezie/14101438/o-nduiosata-iarnaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.