Poezie

Cu-același dor

1 min lectură·22 octombrie 2016

Mediu

Am gândurile-n rame prinse,

Cuiele-s scuze ruginite,

Icoanele-s apusuri stinse

Cu ochii-n lacrimi, adormite.

O foaie rup din lunga iarnă,

Apusu-l storc în călimară,

Cu toată frica,-n mare taină

Voi scrie-o altă primăvară.

Voi coborî ca-ntr-o oglindă

Pe-același munte înțelept,

Să cer și florilor dobândă,

Căci altă iarnă-o să le-aștept.

Vor înflori din nou nuntașii,

În flori de nunți, cu mâna-i leg

Și înarmați cu stele,-arcașii

S-aprindă cerul când te-aleg.

Răspunsurile-mi fac din ceară,

Calci pe buchete de cărări,

Și-n mână, tu, cu-aceeași vară

Să-aprinzi trecute întrebări.

Și să primești cu-aceeași mână,

Cu-aceeași gură să săruți,

Pe-aceleași flori să fii stăpână,

Iar eu, măslin pe-aceiași munți.

00978

mircea trifu. “Cu-același dor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mircea-trifu-0027513/poezie/14097929/cu-acelasi-dor

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.