Poezie
Iubirea arde-n cerc
1 min lectură·
Mediu
Bat clipele trecute pe geamul așteptării,
Zăpada le ajunge, în teama mea a nins,
Îngheață amintirea sub fulgii remușcării,
Căci timpul s-a topit sub albul lor incins.
Își ține-n poală huma, ca mama grijulie,
Semințe de culori din câmpul nearat,
De primavara noastră, ce numai ea o știe,
Le povestește iarna, cu glasul degerat.
Și-atrase de căldura din soarta nesatulă,
Vin picături de ape, flămânde de povești,
Încep visând s-adape a brazdelor pendulă
Și nimeni nu mă-ntreabă, iubito, unde ești!
În cercul stâncilor din Marea mea iubire,
Aprind un dor de tine ce a rămas nescris,
Chemarea e în flăcări de-atâta asuprire,
Trezește-te, iubito, să ardem într-un vis.
001.149
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- mircea trifu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 108
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
mircea trifu. “Iubirea arde-n cerc.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mircea-trifu-0027513/poezie/14097495/iubirea-arde-n-cercComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
