Poezie
Poemul visător
1 min lectură·
Mediu
A strâns corsetul ce-i tăia respirul,
Să pară-n noapte doar o semilună,
Poate blestemul nu-i va cere birul,
Spera îndrăgostita Luna plină.
Se teme-acum ca frunza de măslin
Și rana ei n-ar vrea să sângereze
Ca versul pe o coală de-un străin
Ce-n palma lui visează să viseze.
Lumina doarme-n brațe de Maree,
Căci dragostea-i păcatul imortal,
Când soarele-i bărbat și ea femeie
În fiecare clipă dintr-un val.
Duminica în corpul ei de fată,
Îmi stă ca sfânta-n interzis altar,
Pe crucea unui lac e resemnată,
Mireasa salcie-mbrăcată-n var.
Iubita mea, te vreau în ochii lumii,
Pe țărmul rănilor ce încă sângerează,
Cuvintele ne ard în focul brumii,
Când versurile nostre ne visează.
001.061
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- mircea trifu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 113
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
mircea trifu. “Poemul visător.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mircea-trifu-0027513/poezie/14096520/poemul-visatorComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.