Poezie

Iubita ploaie

1 min lectură·6 august 2016

Mediu

Voi lua din tine înserarea, și noaptea o voi lua să știi,

Vreau să rămai doar dimineață, până-n amiază să fii zi,

Să-ți fiu ca un sărut pe frunte, iar tu iubită, ca un nor,

Căci tu erai micuța Mare, ce îmi plângea ca un izvor.

Pe țărmul insulei de-acasă, nisipul parcă-a dat în fiert,

De-o să mai stăm așa departe, va fi o Arcă în deșert,

Căci simt cum stâncile rămase, uscate fără apa Mării,

Par un vulcan aprins, de gratii, pe țărmurile închisorii.

Te vreau din nou să fii o Mare, din norul ce ai devenit,

Nu ne ajută nici un înger, nici Dumnezeu n-a îndraznit,

Pe insula din noi, departe, vom scrie lăcrimați de ploaie,

Până vei fi din nou o Mare, si eu un țărm întins pe foaie.

00923

mircea trifu. “Iubita ploaie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mircea-trifu-0027513/poezie/14095278/iubita-ploaie

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.