Poezie

Triunghiul de taina

1 min lectură·12 noiembrie 2015

Mediu

Sunt dorul născut în formă de cruce,

Crescută în lemnul purtat de-un sărman,

O milă de-un veac timid să ridice,

Un cântec în bradul sfârșitului an.

Se aprinde un roșul din albul zăpezii,

Trezirea la viață a ochilor goi,

Culorile sării în pletele-amiezii,

Se-așterne pe cerul ce doarme în noi.

Privirea de teamă deschide-o fereastră,

Și noaptea e-o scuză, să pot să trăiesc,

Căci plânge iar cerul cu lacrima noastră,

Și-n mine mi-e sete de-al tău "te iubesc".

Pe cer desenat, fac un colț dintr-un unghi,

Dintr-un roșul cuvânt, două inimi sihastre,

Se trezește pământu-n-al nostru triunghi,

Și se umple iubirea de tainele noastre.

00913

mircea trifu. “Triunghiul de taina.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mircea-trifu-0027513/poezie/14082798/triunghiul-de-taina

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.