Poezie

Stropi de cuvinte

1 min lectură·18 mai 2015

Mediu

Prin lanurile norilor,

Cu spicul greu de apă,

Mi-e trecerea tăcută,

Când bobul lor se crapă.

Tresare norul fraged,

Când polii-mi nasc în palme,

În una-mi țipă albul,

Și-n alta negru-mi doarme.

Mă-mprejmuiește teama,

Și-n mine vrea să-ncapă,

Se-ascunde incoloră,

În picături de apă.

Când m-asurzește setea,

Pămantului fierbinte,

În leneșa cădere,

Mă schimb în moi cuvinte.

Pe-un colț de coală albă,

E-o tristă călimară,

În ea-mi strecor poemul,

Încet,să nu o doară.

O mănâ de fecioară,

Și-o pană tremurândă,

Cu mine-si scrie versul,

Și rima sa flămândă.

Sunt plin de-a mea culoare,

Destinul meu se scrie,

Căci dorul meu triumfă,

Pe-o coală de hârtie.

00890

mircea trifu. “Stropi de cuvinte.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mircea-trifu-0027513/poezie/14071623/stropi-de-cuvinte

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.