Poezie

Ingenuncheata noapte

1 min lectură·1 februarie 2015

Mediu

Rămâi, femeie,-n somnul tău culcată,

Îți las iubirea mea să te vegheze,

Căci noaptea ta, cu mine împăcată,

A învățat, tăcerea să-mi păstreze.

Îți iau cu mine frica ta, femeie,

Când voi ajunge sus, întâia oară,

Am s-o încui cu o uitată cheie,

Într-un adânc abis, încet să moară.

Și două aripi am să fur, de îngeri,

Am să le-nvăț, acum, să te cunoască,

Și ruga-,nsângerată de înfrângeri,

Pe crucea mea o fac să te iubească.

Îți voi lega privirile de mine,

Să-ți uite ochii gustul alb, de sare

Și rănile, ce azi le porți în tine,

Să fie visul meu de îndurare.

Ascultă-mi depărtata șoaptă,

Și-ntoarce-te din nou, femeie,

Îngenunchiat, un vers așteaptă

Poemu-n noaptea asta, să-l incheie.

001.036

mircea trifu. “Ingenuncheata noapte.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mircea-trifu-0027513/poezie/14064592/ingenuncheata-noapte

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.