Poezie

Noi doi si o cruce

1 min lectură·29 ianuarie 2015

Mediu

Aici stăpân sunt numai eu,

Pe cerul veșnic plictisit,

Sunt eu și, poate, Dumnezeu

În jungla asta rătăcit.

Spre mine am clădit cărări,

De mă voi pierde într-o zi,

Ascuns în humă sau în mări,

Cu ochi-nchiși, mă voi găsi.

Cu fiecare vers cel scriu,

Se naște-n brazda mea adâncă,

Îngenuncheat în el să fiu,

Ori rugă sfântă, ori poruncă.

Când clopotele reci vor bate,

Pe slova mea de-acum albită,

Îmi cumpăr veșnicie-n rate

Și-o nemurire obosită.

În somn să mă ascund apoi,

În mine fac din vis o cruce,

Să poată fi purtată-n doi,

Căci Dumnezeu cu mine-o duce.

00991

mircea trifu. “Noi doi si o cruce.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mircea-trifu-0027513/poezie/14064430/noi-doi-si-o-cruce

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.