Poezie

Balalada Tradarii

1 min lectură·30 iunie 2014

Mediu

Azi, fată-ti fac închinăciune,

Culcat pe a iubirii iarbă,

Și cânt în vânt o rugăciune,

Ce se înalță-n ceruri oarbă.

Și soarele gelos se-ncruntă,

Chemându-și razele bastarde,

Pe-a mea iubire abia născută,

Rânjind să o atace-n hoarde.

Din dragoste umbră îmi fac,

Cu rădăcini înfipte-n mine,

Din ea se-nalță un copac,

Ce-și bate frunzele creștine.

În lacrimi razele păgâne,

Se-ntorc la astrul cătrănit,

Că nu mai pot să îl răzbune,

Și el le închide-n asfințit.

Și-aici la el chemă să vină,

Un vânt din tainice sisteme,

Ce-și face aripi din țărână,

Cu ochi ce înoată în blesteme.

Și i-a cerut să mi te ardă,

Cu-o adiere trădătoare,

Să-mi smulgă rădăcina caldă,

Și-a ta iubire protectoare.

Și ai ieșit tiptil din luptă,

Lăsând în urmă gust de sânge,

Și-acum în dimineți de criptă,

E răsăritul ce mă-nfrânge.

Acuma sunt învins de soare,

Cu fire de nisip legat,

Cu razele nimicitoare,

Dansând pe corpul meu trădat.

00992

mircea trifu. “Balalada Tradarii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mircea-trifu-0027513/poezie/14052050/balalada-tradarii

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.