Poezie
Suflet de balada
1 min lectură·
Mediu
Azi-noapte am avut în palmă,
În adormirea mea, un suflet,
Cu ochi-n lacrimi, vocea calmă,
În răni tăcute, fără scâncet.
Azi-noapte am avut pe buze,
Dorința vie, să-l sărute,
Dar toate miile de scuze,
Fugeau de mine, abătute.
Și atunci, o-mbrățișare caldă
Brațele mele au vrut să-i ceară,
Dar s-au oprit în gol să ardă,
Dorința mea cu gust de ceară.
Mi-am deschid poarta ruginită,
Ce-ascunde drumul către mine,
Unde, pe crucea-mi răstignită,
Mă leg în noapte, de rușine.
Aici, în poala crucii mele,
Unde se nasc în rugi, balade,
Să-i dau să bea încet din ele,
Să-l scap de fricile schiloade.
Și când le va cunoaște drumul,
Ascuns în visul meu fatal,
Vom deveni din doi, doar unul,
Într-o baladă de cristal.
001044
0