Poezie

Fulg de nea

1 min lectură·3 martie 2014

Mediu

Jură suflete că n-ai să te topești,

Cădeai și-atunci te-am prins în palmă,

Tu nu mi-ai spus, nici eu nu ți-am cerut,

De unde cazi, din cer, din iarnă?

În palma mea, acum sfârșitul tău a început,

Din tine, inimii îi fac, în frigul meu o haină.

De jurământul n-ai să poți să-l ții, de dor,

Și-n palmă-ai să devii o lacrimă-n lumină,

Doar eu voi ști c-ai încercat, în gând

Eu lumi-ntregi am să îi spun că nu ai vină,

Căci tu trăiești în palma mea, nu pe pământ,

Aici, în podul palmei mele-mi ești stăpână.

Și-atunci, când timpu-n anii nemiloși,

Tremurător va face mâna să se-aplece,

Am să te-arunc, cât mai sunt încă teafăr,

Pe boltă, sus, să fii o stea eternă, rece,

Eu lângă tine am să-ți fiu Luceafăr,

În fața noastră, muritorii să se-aplece.

001.350

mircea trifu. “Fulg de nea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mircea-trifu-0027513/poezie/14045361/fulg-de-nea

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.