Poezie

Vesnicia trandafirilor

1 min lectură·27 septembrie 2013

Mediu

Focul cuprins într-o clipă din fulger,

Să facă să-mi crească aripi ca de înger,

Și-n mâna mea vreau acum să se scurgă,

Să-mpiedic durerea la tine s-ajungă.

De la mine la tine aș face o punte,

Clădită cu dorinți din rugile sfinte,

Să poată să treacă sub aceeași umbrelă,

Iubirea mea-n frac și a ta în dantelă.

Ca puntea să poată dura în vecie

Și nu în tristețe să ajungă pustie,

Inima mea am s-o-ngrop de o parte,

Cu ea să dureze așa pân' la moarte.

Să-i punem deasupra, săpată-n cuvinte,

Nu promisiuni false și nici jurăminte.

Să punem o lacrimă-n ochii iubirii,

Să râdă plângând, când cresc trandafirii.

001.006

mircea trifu. “Vesnicia trandafirilor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mircea-trifu-0027513/poezie/14036217/vesnicia-trandafirilor

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.