Poezie

Poarta de gheata

1 min lectură·23 septembrie 2013

Mediu

M-am săturat să fiu mușcat de mână,

Să simt iubirii mele poarta-nchisă-n nas,

Să am obrajii roșii, tumefiați de palme,

Să simt indiferența ta la orice pas

Și să răspund cu oftaturi albe, fără arme.

Am tot sperat că poarta ta închisă nu-i zidită

Pe partea ta de suflet, cu cărămizi de ghiață

Cu pumni de durere încerc să-ți rup tăcerea,

Nu mai suport ca suferința mea să fie adorată

Și nici să-mi simt sfârșitul vieții în cădere.

Și am decis să-ți scriu o poezie caldă, călătoare,

Să te ajungă sus, în frigul tău sau poate-n vis,

Nimic în lume nu doare mai tare ca durerea ignorată,

De calci pe ea tăcută, indiferentă, cu-n surâs,

De-ai s-o citești sa plângi cu lacrimi, măcar o dată.

001.114

mircea trifu. “Poarta de gheata.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mircea-trifu-0027513/poezie/14036031/poarta-de-gheata

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.