Poezie
Nu v-amagiti cu valuri, va vor lovi de stanci
1 min lectură·
Mediu
Îți amintești? Râdeam ca doi nebuni când răsăritul,
În fundul bărcii se certa cu asfințitul că e strâmt,
Înghesuiți cu toți în ea, eu, tu, iubirea noastră, vântul,
Speranța s-o găsim fără durere-n alt pământ.
Îți amintești? Cu adorata-ți gură mă ajutai ca să respir,
Când adierea fricii o simțeai și fruntea-mi obosește,
Atunci mă alinai, spălându-mi fața în picături de mir,
Erai o sfântă virgulă-n poemul meu, ce sufletul păzește.
Eu am ajuns la țărm, e locul unde speranța m-a purtat,
Sunt obosit, mai am și-acum o lacrimă de-a ta în ochi,
Ai coborât din barca mea, alt val te-a încântat
Și-n loc să râd că am ajuns, eu plâng un dor străvechi.
001.041
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- mircea trifu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 114
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
mircea trifu. “Nu v-amagiti cu valuri, va vor lovi de stanci.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mircea-trifu-0027513/poezie/14035846/nu-v-amagiti-cu-valuri-va-vor-lovi-de-stanciComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.