Poezie

In vesnicie sa ma porti

1 min lectură·12 septembrie 2013

Mediu

De-n sărăcie-am să mă scald,

Din ochi, doi diamanți să-ți cresc,

Palate-ți fac din visuri,

Grădini în suflet îți clădesc

Și-u tron cioplit din gânduri.

Un vânt de dor ca ușier,

Ca pernă-un pic de șoapte,

De capul pui pe mâna lor,

Să mă visezi în noapte,

A mea vei fi pân' am să mor.

Și de-ai să simți furiș, ceva,

Pe pleoape că-ți pășește,

Să știi că-i lacrimă de-a mea,

Ea stă și te păzește

Și de ai sete, ia și-o bea.

Și dintr-un val de mare,

Să-ți împletesc din unde,

Un frâu, și calul îl port eu,

Din depărtate tundre,

S-alergi din vis în vis mereu.

Și obosită de-ai să fii,

Fă-ți inima Liană,

Să mă aduni din mii de părți

Și să mă faci năframă,

În veșnicie să mă porți.

001.046

mircea trifu. “In vesnicie sa ma porti.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mircea-trifu-0027513/poezie/14035494/in-vesnicie-sa-ma-porti

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.