Poezie

Din mugure, o fata

1 min lectură·3 iulie 2013

Mediu

I-am spus luminii, când te-atinge,

Să pună un văl de umbră, să nu te ardă,

Și vântului, cu o adiere de te-ajunge,

Să nu-ți răcească răsuflarea caldă.

Te țin închisă-n suflet, ești doar a mea,

Nici raza soarelui să nu te-ajungă,

Te poate confunda c-o stea,

Și ar dori apoi sa te atingă.

Nici noaptea nu te pot lăsa cu luna,

Căci de te vede, se va gândi la mine,

Și-atunci ar ști a cui e vina,

De am fugit de ea și m-am unit cu tine.

Așa că-n veșnicie, o inimă o să-mpărțim,

În bucurie, în sărăcie și tristețe,

Și visul meu cu-al tău să împletim,

Și să gustăm iubirea cu blândețe.

Si din saruturi am să-ți fac o salbă,

Și de singurătate ai să simți vreodată,

Din ale noastre sărutări, căzute-n iarbă,

Înmugurind atunci să nască-o fată.

001.020

mircea trifu. “Din mugure, o fata.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mircea-trifu-0027513/poezie/14032300/din-mugure-o-fata

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.