Poezie

Vina ta e moartea

1 min lectură·16 iunie 2013

Mediu

Te naști plângând, în suferință,

Și crești în dragostea cea calmă,

Dintr-un copil născut să dea iubire,

Ce s-a hrănit cu laptele de mamă,

Să poată visului să dea mărire.

Câtă putere poate să aibă o clipă,

Cum poate-o veșnicie s-o cuprindă,

De o iubire-n ură să preschimbe,

Lumina s-o transforme-n umbră

Și paradisu-n iad să îl scufunde.

Te pierzi de ancora iubirii

De care sufletul încearcă să se țină,

Și valurile ce te zbat te-nchină,

Căci mâna ei nu o mai simți în mână,

Simți gustul lacrimei pe ghilotină.

De frică, cu mâna tu te aperi,

De vânătăi ce dor e plină,

Când soarele și luna, chiar și soarta

Lovesc și-ncearcă viața să-ți supună,

Căci singura ta vină este moartea.

001.037

mircea trifu. “Vina ta e moartea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mircea-trifu-0027513/poezie/14031461/vina-ta-e-moartea

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.