Poezie

Vis de mama

1 min lectură·26 mai 2013

Mediu

Te văd închisă de nevoi și griji,

Cu fruntea-n viață mereu aplecată,

Nu ceri nimic și sufletul ți-e gol,

Ai chipul unei zâne, oglindită-n apa.

Din când în când, pe chipul tău apar,

Surâsuri îngânate de un nume,

Par rugăciuni sau doar blesteme,

Sau doar dorințe, ce nu vrei a spune.

La fiecare sunet ce tresari,

În inimă îți bate iar speranța,

Și-aștepți ca ușa să-ți deschidă

Al tău băiat, să-ți lumineze viața.

Dar ușa iar închisă a rămas,

La fel ca sufletul de mamă,

Și lacrimile-ți cad, plângând, în poală,

Ești în durerea sfăntă, o icoană.

Și seara-n patul tău, când te întinzi,

Și noaptea-ți prinde inima în ghiară,

Cu lacrimi, tu te rogi să mori în vis,

Căci suferi în tăcere, ca o fiară.

Și-adormi așa, sfințită-n noapte,

Și câte-odată scapi câte-un surâs,

Mă strigi cu glas de mamă, în tăcere,

Din visul tău,de mână mă simt prins.

001.185

mircea trifu. “Vis de mama.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mircea-trifu-0027513/poezie/14030240/vis-de-mama

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.