Poezie
balada de demult
1 min lectură·
Mediu
nu vreau să mă ascund de ochii lumii,
nu vreau cu chipul tău să mă rănesc,
dar nici nu vreau ca toți nebunii,
ce plâng și zbiară că iubesc.
mă-ndepărtez rănit de lacrimi,
lovit de mângâieri ce nu mai simt,
renunț la dorul meu dar și la patimi,
cu disperarea-nbrațe,eu mă-ncânt.
nu cer nimic,și nu mi-ai dat vreodată,
nu cer nimic,căci nu mai ai,
ci doar că mi-ai promis o fată,
și asta te oblig ca să mi-o dai.
și-apoi am să o prind de mână,
cu pasul mic,în suflet s-o conduc,
și s-o hrănesc cu vise și lumină,
să fie-a mea baladă de demult.
001.105
0
