Poezie
Bombonelul
adaptare după poezia \"Gândăcelul\" de Elena Farago
1 min lectură·
Mediu
De ce m-ai prins în DNA –ul tău
Matroz urât,tu nu știi oare
Că mă fac mare și te doare
De ce mă chinui așa rău?
Lider ca tine sunt și eu
Și-mi place să conduc și mie
Și frică trebuie să-ți fie
De cota și sondajul meu.
De ce să vrei să-mi vii de hac
Că am și eu ouă ca tine
Și-ar plânge Bunicuța după mine
Și-ar râde bietul prostănac.
Și-ar plânge Dana rău de tot
Caci am trăit funcții babane
Îndură-te de ei,Traiane
Și lasă-mă,c-abia mai pot!
Așa plângea un Bombonel
La DNA –ul ce vroia să-l rupă
Și-l va lăsa Traian doar după
Nu va mai fi nimic din el.
Va încerca să-și mai revie
Lingându-și rănile înfrânt
Dar va cădea în Poll*-uri frânt
Și compromis pentru vecie!
Vesel de fapta ta cea rea
Degeaba râzi,acum,Traiane
Ci du-te la partid și zi-le
Ciracilor isprava ta.
Și zi-le ca de azi ai vrea
S-anihilezi cu răutate
Din cale-ți ,orice-adversitate
D-oricât de mica-nsemnătate
Și-oricât de tare ar fi ea.
*-sondaje de opinie.
001.854
0