Poezie
Meandre de butoi
1 min lectură·
Mediu
Tot cu ochii "dându-mi" roata
Am trecut mândru prin poartă
Și m-am aruncat în trib
Ținut ferm precum un hrib.
Împărat peste iluzii
Și cu certele-mi confuzii
Înțelept din viță veche
Cumpănit cam pe-o ureche
Ies și-mpart din rațiune
Unsă cu zeamă de prune
Lumii, multă-nțelepciune.
00822
0