Poezie
99
1 min lectură·
Mediu
fugim de colții benedictinilor
prin unghiuri mute.
liniște, răcoare
subit ploaie caldă
lemnoasă
clipocit, pielea lovește-n apus
priviri putin mai mult decat inocente
zamfira ne-a hidratat
respirație grea, dinți
rem. m-am convins de
opulența dezastroasă
a obezilor mintali
fusta. pe tine
are pretenții apăsate.
cu mine doar se joacă de-a vântul
mirosul de câine îmi place
ocazional
culeg
pașii repeziți mă înspăimântă
ești când cum
contează?
să absorbi totul ca un burete
mâneci îndoite
bit.
001.108
0