Superficialitate în noapte
* N-am cersit niciodata iubire, Insa mereu am ajuns sa o pierd din toate partile. Cu o privire dictez viitorului, Imi intorc spatele si inchid ochii... ** Doua minute de viata mi-ai cerut
Vorbe în tăcere
Aș vrea uneori să știi când îmi desenez speranțele în palma ta Tu doar mă privești pierdut în absurditatea mișcării mâinii mele, Afișezi o mască nevorbitoare de înțelesuri care stă nemișcată
Temeri nespuse
Ai fost adus pe lume Viața să mi-o marchezi. Te joci cu gânduri negre Nu vrei să te trădezi... Se va sfârși, o știi și tu Cortina va cădea Dar să porți pe umeri vina, Oare
Încurajare dureroasă
Hai, nu plânge, mă frângi de tot Du-te înainte și câștigă lumea Te voi ajunge-ncet, cu pașii mei grei Acum sunt bolnavă prea tare… Înțelege tu, creatură blestemată Voi sta printre oameni când
Balconul amintirilor
M-am intors in locul copilariei. Spiritul pluteste in jurul meu, Sopteste la urechea mea, Ma incearca si fizic Caldura... A convins natura sa participe Vad aceeasi copaci inalti E aceeasi
Întrebări către Dumnezeul tău
Mă privești nedumerit, ai pierdut ceva menit. Crezi și strigi pan-la negare, De ce mereu există-o întrebare? Defilezi în fața mea gol,murdar de soarta-ți grea. Crezul tău ți-l tot repeți Nu
Zgârieturi strălucesc la mângâiere
Felii sustragi din timp de preț Ochi întunecați și umezi se zăresc Jertfă mi se cere cu-o forță rugătoare Intorc cartea anului spre soare. Hrănesc goluri amărâte de uitare Mima jocului pierde
Pat cu versuri
Geamul de sus ma cheama sa-l patrund cu privirea Patul alb isi asuma toata vina Cantecul a plecat pe usa din dreapta Cand vise-au plans schimbandu-mi viata. Cad multumiri pe geamul meu
Reflectii
Mereu va fi un geam sus? E laitmotivul vietii mele Da da...calator printre anotimpuri Ma certi si ma fortezi sa ma uit ca intr-o oglinda E un geam necasant, desenat cu dorinte Dar ploaia le
