SI TOTUSI EXISTA IUBIRE, SI TOTUSI EXISTA BLESTEM...vorba poetului.
Dar dupa tot zbuciumul vietii, ce mai ramane?! Nici tu, nici gandurile tale...Nu mai ramane nimic. O mana de huma putrezita,
o picatura de apa
se prelinge usor...
peretii stalactitei
sunt excitati
de mangaierea
rece
a apei tacute...
un strop
usor izbeste-n intuneric
stalagmita...
taie in felii
sunt
o fiinta minuscula-n timp,
ghemuita
in palma ocrotitoare
a naturii
cu gandu-mi curat
inspir
racoarea diminetii,
plutesc
pe raze de lumina
si ochi-mi-s plini
de lacrimi ce se
Sarutul rece al unei seri de vara
Te trezeste calm din a zilei amorteala.
Te incalzesti la umbra unei stele
Si o privesti prin tacerea unei lacrimi grele.
Topesti in clipa un gand ratacitor
Si
Franturi de copilarie
imi viziteaza prezentul,
ma leaga d-un fir de nisip
din palma-mi matura;
picteaza un joc pe frunza cazuta;
Realitatea, prin santaj,
ma obliga sa le-ncui
dar eu sar
Culori nestinse dintr-un vechi amurg
Se-nchid tăcute într-un ghem de randunele
Colțuroase aripi le sfârtecă și curg
Șiroaie de mărgele.
Un viu festin pe-un țarm de nicăieri...
Se
Amintiri ce blând se-adună
Ce se scaldă in fântână
Șoptesc rar o dulce doină
Cu o mantie divină.
Prin parfumuri picturale
Se topește-o lungă cale
Lumini curg pe deal, la vale
Prin odăi dau
Noapte lacrimogenă
Un vierme rozând
(sinistru bătând al inimii)
Torace prea strâmt
Un aer corvoadă
Lumina fadă
Ora fatală,
natală...de
gânduri, sărmană
ființa
M