3mai2007
îmi adâncesc genunchii sub tălpile Tale,
mă doare pământul,
sunt sfredel,
să urc lumina mă doare,
scântei mă aprind, mă dor și mă sting,
mă înfășor pe umbra Ta să Te-ating,
mă
lumina mă farmecă în celulă,
îmi ferecă plânsul în ecoul picurilor de ceară pe foaia subțire de apă,
sclipindu-mi tremurul tău în ochii mei măriți,
nălucindu-mă cu fluturul iei de in
rotită
19apr2007
Ani de zile mi-am înăbușit inima, mi-am tăiat corzile,
să nu-mi mai vibreze în forte
la fiecare picătură de sudoare sfârâită în tigaia bucătarului,
la fiecare încruntătură din
Trilul ei dulce, împodobind prin ferestre lumina
Mă-ntoarce în mine, scursă din ceas și odaie
Cântul ei cald, învelindu-mi răceala din oase
Mă curăță alb de cenușa păcatelor noastre
Gândul ei
ți-am adus un blid aburind de gloanțe,
cam atât am gătit azi,
le-am cules calde din ciurul aortelor
zvâcnind pe clanța ușii înfășurate sul,
pe care o crăpam uneori scrutând după mersul tău,
prin
veștejită în umbra ungherului,/ vioară cu trupul scurs prin corzile rupte,/
înfiorându-mi privirea rece,/ își lucră neostenită pânza,/ sfâșiată nervos de trecerea noastră.
asprită de atingerile
