Coboară tu, siluetă lină.
Eliberează-mă, de orice vină.
Lasă-ma să gust, din păcatul tău.
Păcatul meu, are-un gust prea rău.
Deschide-mi sufletul.
Mănâncă din mine, cu îndestulare.
Dar nu-i
Scufundă-te-n metal,
Tu ființă de cristal.
Pielea-ți albă de calcar,
Ochii-s piatră de tigru,
Portu-ți e veșnic horinar
Și doliu-ți e sobru.
Am crezut
Că te-am pierdut
Suflet de
Noaptea nestăpânită și rece acoperă codrii cei bătrâni,
Mângaie dealurile neatinse cu a ei lumină de ani buni.
La umbra unui stejar o tanară stă și se framântă,
Vântul rece-i dezmiardă părul și
