Poezie
Tristețea
1 min lectură·
Mediu
Curgând în marea nesfârșită
De lacrimi reci, otrăvitoare
A ta ființă se scufundă,
În rugina-i muritoare.
Mergând tăcut printre mulțimi
Ce dispar cu totul în pustiu,
Doar tu, căzut în solitudini,
Rămâi cu-al tau suflet, încă viu.
Uitat în lanțurile grele
Ce-n haosul frenetic te cuprind,
Înnăbușit iar ,intre gratiile
Neînțelesului din gânduri, suferind.
Adormit de cantecul uitării,
Crezi-n zadar, ca-l tau coșmar
De zori, în tărâmul visării
Fi-va alungat, cu-al tau amar.
Simțind dar, dintr-o dată,
Cum lumina cald pălește,
Și zâmbind, totu-ți arată:
O clip-a fost. Trăiește!
00731
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mihail Romanov
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 89
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Mihail Romanov. “Tristețea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mihail-romanov/poezie/14135726/tristeteaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.