Poezie
Era la noi, în satul de sub munte
2 min lectură·
Mediu
Era la noi în satul de sub munte
un trecător pe nume Moțârcan
considerat de toți un om de frunte
prin hărnicia sa de peste an
Își luase o nevastă potrivită
având de la părinții ei avere
o dragoste de viață mult râvnită
un dar de-a face totul cu plăcere
Trecură anii unul după altul
așa cum zboară timpu-n galaxii
și se treziră soața si bărbatul
că-n casa lor n-au apărut copii
El din orgoliu spunea ca un prost
că buna lui soție-i o năpastă
că viața fără prunci nu are rost
că trebuie să-și ia altă nevastă
Dar oamenii din sat l-au îndrumat
să-și caute nevasta pe la medici
să poată să-i aducă un fârtat
în bătătura lor de oameni vrednici
Dar după o mulțime de rețete
rămase toate fără rezultat
un doctor bun și blând pe îndelete
i-a spus să-i caute un alt bărbat
Orgolios bărbatul sfătuit
l-a implorat pe medic să-l testeze
că el e bun și este potrivit
să aibă mulți copii să procreeze
În urma testului recomandat
s-a constatat că este sterp bărbatul
ce a rămas ursuz și-ngândurat
că soața ar putea găsi un altul
Între soție și bărbatul mult rănit
s-au așternut încet relații reci
iar oamenii din sat l-au poreclit
cu numele smintit de «coaie seci»
002.435
0