Rona de Sus - Maramures. Prezentare monografică
Istoria comunei Rona de Sus, este neîndoielnic legată de însăși istoria Maramureșului (la fel cum acesta, la rândul lui, este legată de istoria Transilvaniei) și ne poartă în vremuri străvechi,
Locul nestiut de noi
În clipele tainice ale dimineții, pașii tăi cad domol peste amintirile mele. Dincolo de geam, bolnava lumină se face din ce în ce mai bine. Pașii tăi plutesc, curg, alunecă, se dau de-a dura peste
Credința și întrupare
De peste un deceniu și ceva, peste obcina domoală a dealului Hrițkov din Rona de Sus, Maramureș, se preling ecouri de dumnezeire. Ele izvorăsc din clopotnița mânăstirii ”Adormirea Maicii
Viata omului: un roman nescris
Anna T. RUȘTI Fiecare om își are propriul său eu și propriul său destin, fiecare viață își are propriul său roman, al cărui conținut e complicat și complex. Această filosofie a vieții este
Un poet inzestrat
Marta BOTA Cu bucurie și emoție, am citit culegerea de poezii a lui Mihaylo Traista „Simfonia ierbii de mătase”, prefațată de binecunoscutul scriitor Ștefan Tcaciuc. Acum, la începutul mileniului
Tablouri pe motive hutule
Oxana Kavun, critic literar (Ucraina) Recent am avut plăcerea de a citi două din poeziile tânărului poet ucrainean din România, Myhailo Traista: „Simfonia morții” și „Huțulca Maricika”, incluse
”Diminetile azurii” ale fiecaruia dintre noi
Lidia KOVALEÞI,candidat în științe filologice, docent la Catedra de literatură ucraineană a Universității de Stat «Iuri Fedicovici» din Cernăuți (Ucraina) Antoine de Saint-Exupéry spunea că toți
”Suflet de hutul” - o conexiune între două planuri social istorice
Prof. dr. Ioan Rebușapcă Maramureșul istoric, ținut arhaic care, în ciuda tuturor schimbărilor impuse, și-a păstrat neștirbită originalitatea, trăind într-o interesantă conexiune dintre două
Valori culturale ucrainene în contextul spiritual al Þarii Maramureșului
Spre sfărșitul anului 2007, sub egida Centrului de Studii Transilvane a Academiei Române, a apărut cartea prof. dr. Ion Petrovai intitulată: „Multiculturalism în Þara Maramureșului valori culturale
Mihai Nebeleac - un strigăt al tăcerii
«Ne legănam în dor de ducă pe prispa visului de ieri, privind uimiți spre sticla rece cum ning petalele de meri. Și ne-ntâlnim cu zei de iarbă Lângă clopotnița din sat Când ne simțim sub tălpi
Ca un fulger din cerul senin
(Stepan Tcaciuc ”Cuvânt despre confrați”, Editura Mustang, București, 2003) Mihaylo Traista a apărut în literatura ucraineană din România ca un fulger din cerul senin. La început nu știam
Sărbătoarea narciselor
Anul acesta în comuna Repedea, județul Maramureș, s-a desfășurat a VIII-a ediție a „Sărbătorii Narciselor”. Cu acest prilej, l-am rugat pe dl. prof. dr. Vasile CURELEAC să ne spună câte ceva despre
Îngerul de ceață
El, Ovidiu Lucenko, prunc al dimineților de brad scăldat în roua ierbii de mătase, legănat de cetina brazilor ce așteptau cuminți de o veșnicie și ceva un țipăt de prunc, trăia acum viața
Îngerul de ceață
Când Magdalena Danielescu ajunse la „locul de muncă” (cuvintele Minei), în fața hotelului „La Rocca” era aproape trecut de miezul nopții. Pe terasa restaurantului îl zări pe vagabondul care noaptea
Îngerul de ceață
Pe tatăl său, Răzvan Danielescu inginer de exploatări miniere cu brevet de inventator, de la cere moștenise ochii cenuși-albaștri, avea să-i povestească mai târziu bunicul Ilarie, Daniela nu-l
Îngerul de ceață
Magdalena Danielescu, îngerul înflorit din muguri de ceață, sau „putana” din fața hotelului „La Rocca”, stătea tristă într-un jilț împletit din răchită, pe balconul apartamentului pe care l-a
Îngerul de ceață
„Notre Père qui ê tes aux Cieux Restezy Et nous nous resterons sur la terre Qui est quelquefois si jolie\"
