funerar
Și simțeam sufletul tău curat și trist Cum simți luna care plutește tăcută După perdelele trase. Și simțeam sufletul tău sărman și sfios, Ca un cerșetor, cu mâna-ntinsă-n fața
strip-tease
Dansa temut, pe marginea luminii Plutea-n paharul gol, în vid lichefiat Adulmeca prin creștet, asa cum fac delfinii Așa cum fac delfinii, când uită de dansat. Tăiată fin, de-a marginea-i,
sărutul pe gură
Paianjenul Ser urcă. Iar. E negru, și-n cârcă, de dar, are cruce si hârcă. Prin trup îi trec șase picioare-răscruce. Si știe că știu unde pânza își duce. E firesc: in pustiu. in
este bine sa stii
este bine să știi, de exemplu, cât este ceasul în templu. și cât de departe e vestul ori cât de adânc universul. ăsta, nu altul, ce-ar putea reieși complicat, prin calcul. e bine să
spune-mi pe nume
arab, da-mi un cuvânt pentru apă, cer sau pământ ori spune-mi pe nume sau nu zi-mi: marinare! sau cum vrei tu. vin de departe , martor am vântul ia banul de aur, îi știi sigur cântul. cum
m
de ce crezi că am doar un ochi si la trup mana stanga? vezi dalta purtata pe chip, zambetul nerostit inca? seninul pe frunte urmeaza si el. stapanul... mai are ceva treaba... mester e
Mal
Aveai chipul ascuns de mainile Mirunei Erati ca o floare cu doua petale Si sirene sau foci, delfini parea ca erati Sau zanele bune. Eu ma loveam peste gura cu mainile roase Auzeam printre