tulburări ciclice
Prin hățișuri de cuvinte căutându-mi liniștirea, Văd doar litere uscate și mă pierd puțin cu firea, Nu-s fricos dar mă-nspăimântă amalgamul de-adjective, Văd frumosu-n agonie sugrumat de
Proiect despre ce a fost (1)
De sus, de jos, din cimitire Vă scriu uitat de voi, de toți Nici cruce n-am în amintire Sunt marfă pentru hoți Pe pământ în suferință Doar munca m-a salvat De mic copil, de
Pubertate la români
Ce le pasă lor dacă sânt Ce le pasă lor de-acest pământ Ce le pasă lor dacă voi mai fi… Ce le pasă lor de-a doua zi? Sunt ei guvernanții de ocară Sunt ei guvernanții de aseară Sunt ei
Stirpea noastră
Te port pe trup și-n jurul gleznei mi-e greu să mișc al meu picior ești o lucrare filigrană ce-mi atârni ușor ușor mi-ai dat culoare din metalul rar m-ai prins în gheară și m-ai strâns
am ucis un gand
am ucis un gând și tot ce mi-a rămas mi-a provocat dureri scrijelite în amintirea noptilor din corul florilor de altadata am încercat am dat gres n-am reușit îmi pasă
cămilă cu tupeu…
la umbra dorului vreme de nouă ani de lacrimi pompierii urcă tunelul destinului pregătiți în valuri de foc și nenoroc sufletul le-a părăsit călăuza în bezna deșertului
Durerea ta persistă
mă iubești cu neliniște în poduri neacoperite de urmele pașilor tăi te regasesc numai în sângele meu niciodată trup mă frământ până la pierderea rațiunii singura ta existență de