Poezie
Mi-e dor
lirica
1 min lectură·
Mediu
Mi-e dor de clipa de-nceput,
Mi-e dor de primul tău sărut.
Mi-e dor de părul tău în vânt
Mi-e dor de trupul tău în asternut.
Mi-e dor de ale tale buze,
Să le sărut să-mi fie muze,
În clipe de singurătate
Cu ale mele triste șoapte.
Mi-e dor de al tău zâmbet drag
Ce noaptea stelele-l atrag
Și ziua soarele le-adună
Ca să ne fie o cunună.
Mi-e dor de toate aceste gânduri
Care mă fac să scriu acum doar rânduri.
013.158
0

Acum, la subiect: ultimul vers din strofa I nu se incadreaza in ritm si automat strica tot efortul poetic. Repetand \'mi-e dor\' nu ajungi foarte departe; repetitia isi are intr-adevar rolul ei, dar ori incerci sa pastrezi o structura (muzicala) a poeziei repetand anumite cuvinte cu efect, ori cauti sinonime. In poezie, trebuie intotdeauna sa mergi mai departe, sa depasesti cuvantul - totul e un exercitiu de coordonare a sentimentului cu ritmul, daca te-ai decis sa folosti rima. Nu ramane la rime facile - cauta tot timpul rime noi, chiar daca un anumit cuvant ti se pare nepotrivit in context. Scopul tau e sa il potrivesti.
In strofa a doua sunt sigur ca poti gasi un epitet mai bun decat \'moarte\'.
Strofa a treia e reusita.
Ultima strofa nu pastreaza ritmul. E ca si cum ai canta la un instrument, nu poti rupe ritmul si nu poti gresi notele.