Poezie
O amintire
1 min lectură·
Mediu
Mi-amintesc mereu
Resemnarea copilului rușinos
Care abia ridica ochii din pămînt
Cînd trecea pe lîngă un om mare,
De teamă să nu fie întrebat
Ce-i place cel mai mult la școală,
Și să răspundă tremurat, cu ochii la
Buzele mamei severe
Într-un rictus de oțel:
- Matematica, domnule
(sau limba română,
depinde de tonul cu care
Omul mare mă-ntreba
Și de strîngerea degetelor mele mici
În palma mamei, puternică).
Încă mi-e teamă de orice întrebări
Și-atunci fug.
Fuga e o rană
Care nu mai doare
Dacă o lași într-una să sîngereze.
00838
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mihaela Mihai
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 91
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Mihaela Mihai. “O amintire.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mihaela-mihai-0060396/poezie/14160054/o-amintireComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
