Poezie
Poem cu Îngerul meu
1 min lectură·
Mediu
Mi-am lăsat papucii lângă pat
frumos așezați – unul lângă altul
Noaptea asta, ca altădată/ ca niciodată
– că de n-ar fi, nu s-ar povesti –
Îngerul desculț poate va avea nevoie de ei
să nu-i înghețe picioarele
când îmi veghează casa vieții
înadins descuiată
o lumină de veghe
și un caiet pe masă deschis
chiar la pagina unde începusem un poem
despre îngeri
poate îl va citi și-l va duce la capăt …
Cine știe mai bine decât El cum trăiesc îngerii
în îndoielile oamenilor?!
Am adormit așteptând…
Am visat că venise
– Mă vizita numai noaptea
când visele trec prin pereții întunericului căutând
sensul –
Luase în stăpânire toate cuvintele nerostite încă.
Dimineața
papucii erau la locul lor
cuminți
Numai poemul despre îngeri/ cu îngeri/
dispăruse
Se dusese pesemne în casa de sticlă
acolo unde toate sunt transparente în înțeles
în altă dimineață
mi-l aduse într-o capsulă rezistentă
la vreme și vremuri/
la istorie/
și la toate istoriile despre mine
pe care eu n-am mai putut să le schimb.
Le-am adăugat doar
un simplu
SFÂRȘIT
001.086
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mihaela Marcela Albu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 177
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 37
- Actualizat
Cum sa citezi
Mihaela Marcela Albu. “Poem cu Îngerul meu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mihaela-marcela-albu/poezie/14147729/poem-cu-ingerul-meuComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.